Logare
miraisamirela issa48 ani din Romania, Alexandria |
Prieten
|
|
 |
|
noapte de nesomn
pe prispa casei tale azi noapte am dormit şi vântul purta în cale al tău gând, rătăcit, cu capul pe o piatră în loc de căpătâi şi cu salteaua - vatră spre cer ochii îi mâi, pe prispa casei tale azi noapte am vegheat căcici somnu era în vale şi visul tău plecat, şi mă gândeam la tine căci somnul mi-a fugit când te ascundeai de mine prin gându-mi rătăcit, spre dimineaţă totuşi am asteptat sa vii prin lacul plin de lotuşi să ne plimbăm, copii, şi mână în mână apoi spre codrii să plecăm să ascundem iar în noi iubirea ce-o avem.
activ(a) in ultimele 7 zile
|
Vezi toate pozele
Poze (179)
Vezi toate
Video (249)
Vezi toate
Audio (60)
Colegi
Institutii de invatamant
-
1978 - 1980
Dar intr-o zi.... ceva s-a intamplat si zborul lor n-a mai existat...
Se spune ca de-atunci nimeni nu poate sa se inalte prea departe decat daca... iubeste cu-adevara
O duminica cu mult soare in sufletel
WEEKEND PLACUT
O dimineata senina de primavara si week-end placut !
Se povesteste ca la un moment dat, la Buddha au venit un grup de discipoli.
“Maestre, aici în sat traiesc o multime de ermiti si intelectuali care se complac întro continua disputa, unii spunând ca lumea este infinita si eterna, ceilalti ca ea este finita si muritoare; unii spun ca sufletul moare împreuna cu corpul în timp ce ceilalti ca el traieste etern si asa mai departe. Ce poti sa spui Maestre în ceea ce îi priveste?”
Privindu-i, Buddha le-a raspuns,
“Cânva demult traia un rege care chemându-si servitorii le-a spus: ‘Adunati-va cu totii, servitori credinciosi, apoi mergeti de strângeti la un loc pe toti oamenii nascuti orbi din împaratie, pentru a le arata un elefant.'”.
“Prea bine, marite rege” au spus servitorii, dupa care fiecare a plecat spre a îndeplini voia regelui lor.
Când toti cei nascuti orbi au fost adunati în locul desemnat de rege, acesta a venit în mijlocul lor si le-a spus, “Acesta este un elefant”. Apoi unui orb i-a prezentat capul elefantului, altui orb i-a prezentat trompa, altuia urechea si asa mai departe, spunându-i fiecaruia ca ceea ce i-a aratat a fost un elefant.
De fiecare data când regele prezenta elefantul unui orb, îl întreba pe acesta,
“Asadar orbule, ai vazut cum arata un elefant? Spune-mi acum, ce fel de lucru este un elefant?”
Cei carora li s-a prezentat capul elefantului au spus ca elefantul este ca o oala. Apoi cei carora li s-a aratat urechea au spus ca elefantul este ca un cos de fructe; cei carora li sa-u aratat coltii de fildes ai elefantului au spus ca elefantul este ca un plug; cei carora li sa-u aratat trunchiul elefantului au spus ca elefantul este ca un grânar; cei carora li sa-u aratat picioarele au spus ca elefantul este ca si coloana care sustine un templu; cei carora li sa-u aratat coada au spus ca elefantul este ca o perie.
Apoi toti orbii adunati în acea piata au început sa se îmbrânceasca si sa tipe, “Asa arata elefantul!”, “Ba nu, elefantul nu arata asa!”, “Ba da!”, “Ba nu!”. În curând lucrurile au scapat de sub control si orbii s-au luat la bataie.
Maestrul a încheiat, spunând "La fel sunt si acesti predicatori si intelectuali care vorbesc la nivel teoretic de lucruri pe care ei nu le-au vazut… Prin ignoranta lor sunt exact ca orbii din povestea cu împaratul: certareti si deformând realitatea într-un fel sau altul.
O ZI MINUNATA
Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol
O zi buna cu multa caldura in suflet .
sa cautam prin herghelii
un cal
pe care maica nostra
l-a pierdut,
un cal prin hergheliile
de ieri
un cal,
pe lista cailor
pierduti,
si plange maica noastra
in asfintit
ca poate calul maichii
a murit,
din lacrimi
doar sirag de ploi
pe mare
si perle
pe sub stidardele
de sare,
si imbracam iar marea
in stanci
ca nici un cal sa nu dispara
din marile
nu prea adanci,
cand caii imbraca
strai de seara,
iar tu, maicuta
sa nu plangi
caci calul doarme
in herghelii
in herghelii de mari
adanci
pe ingramadiri de
roase stanci.
doar peste noi
se lasa ceata
si brumareste
peste noi,
in vechi caldari
ne fierbem viata
si ne culcam
in zer de ploi,
salbatici cai
cu mine iara
nebunii saltimbaci
prin vai
imbalsamati in simt
de seara
adorm prin colturi
de odai,
e un obicei, ca orice nunta
in templul codrilor
de-ar fi,
izvorul sa fure mireasa
pe mire, doar codrii pustii,
apoi, metamorfozati
sa schimbe
susot de izvor
cu aripa caderii toamnei
peste al timpului
covor,
si jertfa
la nunta lor
in vechi altar
un corn de cal
si sa imblanzim iar
inorogul
ce imbalsameaza
al vietii val.